Pe corzile viorii răsturnate-n ierburi crude,
copilăria se pierde în mângâierile gingaşe ale soarelui
şi-n vuietul de codru întrerupt la răstimpuri de privighetori.
Tinereţea se deschide în floarea fragedă de miozotis,
pâlcuri de cer căzute pe pământ pentru a rodii sămânţa eternităţii.
Cântă o inimă îndrăgostită printre ghiocei, deschide drumul soarelui
şi-al primăverii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu