Fără replică

Sunt un glas, o taină
Ce-mbracă a umbrelor haină.
Sunt un surâs, o durere,
Sunt scurgerea timpului din lumile
                                      efemere.

Sunt un avânt, o furtună,
Sunt lumina unei nopţi fără lună.
Sunt un torent prefăcut în suspine,
Sunt cenuşa unei poveşti
                                    de iubire.




Ce ne defineşte pe noi, oamenii? Aş zice că iluzia fericirii, deplină sau neconsistentă, convingătoare sau impusă. Ne defineşte modul în care ne imaginăm fericirea. Voi ce credeţi?
--Fără replică--