Un ghetar in inima creatiei

„Mă vezi, mă auzi, dar nu îți pasă. Liniștea cade în fulgi moi spre sufletele noastre, aducându-ne acea pace convențională ce se presupune că ne face mai buni. Eu, totuși, sunt mai rece decât un ghețar în inima creației sale.”


Elena Costea


Sunt zile lungi, care incep sa rasune a iarna. La portile liceului ma imbratiseaza o noapte prematura, taioasa, cu esenta sa cosmopolita care ii da intotdeauna farmec. 
Se vorbeste despre pace interioara, despre lucruri frumoase care ne fac pe noi mai frumosi. Ciudat cum mi se par urati oamenii linistiti. Oamenii impacati cu viata lor comuna. Imi doresc ca, macar acum, sa simta ca viata e vie, vie, vie... Ca viata curge, ca seamana cu un torent care te face deosebit, unic. 

                     Clipe cu aripi de lut.