E un lant cauzal, ca efectul de domino, ce intoarce toate cartile de joc cu fata in jos. Ramane o singura entitate cu asul din maneca, cel mai rapid, cel care a tot exersat ani in sir miscarea din incheietura prin care introduce cartea in universul propriu. El are ochii de gheata si stie ca privirea lui imi adoarme simturile.
Suntem ca doua lumi diametral opuse. El, ca o forta a naturii, eu, ca o forta a gandului. Intamplarea face ca, intr-o zi, in timp ce-mi savuram existenta mediocra, am ajuns la capatul drumului nostru si a trebuit sa ne inganam unul altuia cuvinte monosilabice, de adio. Astazi, el este un strain care a trisat si si-a ascuns identitatea sub mormanele de frunze moarte, moarte, moarte...
Eu, imperiul unui gand salbatic si strigator la cer, invat sa traiesc cu mine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu